Suntem bucuroşi să te anunţăm că Academia de Creativitate a împlinit un an! Am pornit acest proiect din dorința de a stimula creativitatea copiilor, dezvoltându-le astfel încrederea în sine, iar în călătoria alături de micii artiști am fost însoțiți de muzică, dans și culoare.
Vrem să împărtășim cu tine povestea primului nostru an și cum altfel, dacă nu printr-un video? Iată cum a luat naștere ideea Academiei și cum au decurs primele 12 luni de creativitate:
Știați că, în medie, râdem de 17,5 ori pe zi1?
Cu o asemenea cifră, era deja cazul să dedicăm un întreg articol umorului. Vom afla ce înseamnă să ai simțul umorului, ce efecte are asupra noastră, atât mental cât și fizic, și care este relația copiilor cu diferite tipuri de umor, în funcție de vârstă.
V-ați gândit vreodată în ce fel materialul genetic al copilului vostru interacționează cu mediul înconjurător? Poate că întrebarea vă sună ca dintr-un film științifico-fantastic, însă răspunsul este extrem de simplu. Vă invităm să parcurgem împreună o scurtă introducere în genetică și să descoperim ce caracteristici ale copiilor sunt înnăscute, și nu dobândite. Dacă înțelegem ce alte aspecte, pe lângă înfățișare, nu pot fi schimbate, vom fi capabili să pricepem dinamica din familie mai bine și, în final, să creăm mediul propice pentru dezvoltarea sănătoasă a celor mici.
Săptămâna aceasta v-am pregătit o selecție de idei creative pentru decorații de Paști, pe care le puteți pune în aplicare cu micuții voștri artiști. Voie bună, culoare din plin și timp petrecut cu juniorii – ce mai așteptați? Inarmați-vă cu hârtii colorate, nasturi, sfoară, pompoane, acuarele, foarfeci, baloane, lipici și hai să începem!
Dragi părinți,
Cum gestionați situațiile în care faceți alegeri diferite cu privire la creșterea celui mic? Cum reacționați când aveți păreri contrare despre suma de bani pe care urmează să o cheltuiți pe jucării, când unul dintre voi crede că meniul zilnic ar trebui să fie „raw”, iar celălalt e de părere că produsele de tip fast food „nu strică”, când unul are un ritual strict de culcare a celui mic, iar celălalt nu ține cont de oră și chiar îi permite juniorului să doarmă cu voi în pat, când unul crede că timiditatea copilului este un handicap în relațiile cu ceilalți, iar altul îl încurajează să fie introspect și să-și facă prieteni în ritmul său?
Un copil schimbă toate aspectele vieții părinților: fizic, psihologic, sexual, social și financiar. Responsabilitățile cresc iar dinamica în familie este diferită.
Conform Gottman Relationship Institute, un cunoscut centru de cercetare și pregătire pentru terapia de cuplu din statul Washinghton, SUA, timp de trei ani de la nașterea copilului, 70% din cupluri experimentează o decădere semnificativă în calitatea relației lor.
Ce reprezintă aceste statistici și ce pot face partenerii pentru a-și îmbunătăți relația?
Dragii noștri,
Am decis să începem o nouă serie de articole despre viața de cuplu, menite să ne amintească de faptul că pe lângă părinți, suntem și soți, soții, iubiți, iubite sau ne aflăm în căutarea unui partener. Știm că un copil în familie atrage toată atenția și grija asupra sa, însă nu ar trebui să neglijăm relația cu partnerul, la fel de importantă.
Să nu uităm că cel mic are nevoie de o familie fericită, în care toți membrii sunt împliniți, iar asta presupune o viață de cuplu sănătoasă. Mai mult, copilul trebuie să se obișnuiască cu momentele de tandrețe dintre părinți pentru a înțelege mai bine relațiile dintr-o familie și pentru a învăța să aibă răbdare.
A venit timpul ca juniorul tău să înceapă să țină un jurnal. Nu, nu am greșit scriind „junior” în loc de „adolescent”, iar dacă te gândești că un jurnal nu este altceva decât mărul discordiei dintre părinții care vor să știe tot și tinerii care ascund tot, ei bine…sperăm ca citind acest articol, să te răzgândești.
Așa cum am scris în articolul Tu cum îi sporești micuțului tău încrederea în sine?, exprimarea sentimentelor joacă un rol major în creșterea încrederii de sine a copilului. Însă, desigur, nu este de ajuns să ne întrebăm copiii despre ceea ce simt și să-i încurajăm să ne povestească. Trebuie, de asemenea, să știm cum să reacționăm astfel încât cei mici să înțeleagă că suntem alături de ei și că îi înțelegem.
Prin urmare, cum să le răspundem copiilor atunci când își dezvăluie sentimentele (în special pe cele de tristețe și furie), astfel încât să le arătăm că îi sprijinim, dar totodată să le încurajăm individualitatea și puterea de a lua decizii?
