dezvoltarea copilului

Formula magică a cărţilor pentru copii

By December 21, 2014 No Comments

atelier_tehnica_picturii

Studiul literaturii pentru copii presupune o comunicare între mai multe discipline: literatură, educaţie, psihologie, istorie, artă, cultură populară, mijloace media. Cărţile pentru copii sunt variate şi complexe, luând în considerare că cititori de vârste diferite şi cu nenumărate ocupaţii sunt interesaţi să-i înţeleagă ideile.

Ţesutul cărţilor pentru copii

Calităţile unei cărţi pentru copii şi criteriile în funcţie de care o carte ar putea să le placă micilor cititori depind de subiect, de cadrul în care se desfăşoară întâmplările, de personaje, de stilul autorului, dar şi de formatul cărţii, de dimensiunile paginilor şi de culorile alese pentru ilustraţii1.

  • Subiectul

Aspectul esenţial al unui text literar pentru copii constă în ceea ce întâmplă, ce răsturnări de situaţie au loc, cum reacţionează personajele şi cum evoluează naraţiunea. Copiii preferă ca acţiunea să se desfăşoare liniar şi logic astfel încât să poată urmări uşor firul narativ. De asemenea, copiilor le sunt accesibile textele structurate pe capitole pentru că parcurg textul episod după episod şi îşi pot concentra atenţia în mod secvenţial.

  • Spaţiul şi timpul

Coordonatele spaţiale şi temporale contribuie la amplasarea întâmplărilor şi a personajelor într-un context. Acţiunea se poate desfăşura într-un cadru specific, având culoare locală, dar ar putea fi vag şi incert, sugerând un timp şi un loc universal. Astfel de împrejurări pot da credibilitate întâmplărilor. În acelaşi timp, un spaţiu fantastic, construit din imaginaţia autorului poate încânta copiii.

  • Personajele

Personajele, cu puterile şi cu slăbiciunile lor, trec prin situaţii inedite, îşi arată sentimentele şi gândurile, dau viaţă naraţiunii. Personajele trebuie să se comporte conform vârstei, culturii, educaţiei şi rolului lor în cadrul textului ca să fie autentice. De asemenea, pe parcursul naraţiunii trebuie să existe o schimbare, o evoluţie, un proces prin care personajul este portretizat puţin câte puţin.

  • Tema

Însă, dincolo de acţiune, timp, loc şi personaje, contează într-o mare măsură prezenţa unei teme, a unui înţeles mai profund, care ar putea fi moral, educativ. Sub umbrela generală a sfârşiturilor fericite în care binele învinge răul se pot adăposti multe alte mesaje care reies din text: bunătatea faţă de cei săraci, toleranţa faţă de cei diferiţi, acceptarea mai multor puncte de vedere, eliminarea prejudecăţilor etc.

  • Stilul

Stilul autorului se poate observa din alegerea cuvintelor pentru a descrie personajele şi pentru a prezenta întâmplările. În general, copiilor le plac textele literare în care există acţiune şi dialog, spre deosebire de cele descriptive, care se bazează pe utilizarea figurilor de stil.

În afară de aceste caracteristici care se referă la textul literar propriu-zis, trăsăturile fizice ale cărţii pot fi la fel de importante: coperta, ilustraţiile, culorile, forma, dimensiunile, calitatea hârtiei şi legătura.

Basmul – începutul şi sfârşitul literaturii pentru copii

Folcloristul Vladimir Propp demonstrează că fundamentul basmului este iniţierea2, care se dovedeşte totodată principala sursă de motive literare: plecarea copiilor în pădure, travestirea eroului, dobândirea ajutorului năzdrăvan (calul înaripat, vulturul), deplasarea în spaţiu – călătoria de peste nouă mări şi nouă ţări cu ajutorul unei călăuze (pasărea, calul), lupta cu zmeul, lumea de dincolo, pecetea fetei de împărat, încercările grele (răpirea fetei de împărat, întrecerea), înscăunarea eroului, nunta la curtea împăratului.

În schimb, Alain Montandon propune o nouă abordare a literaturii celor mici şi arată că mai multe cărţi pentru copii, din diferite epoci şi curente literare, respectă etapele importante, care fac parte din structura basmului. În studiul Basmul cult sau tărâmul copilăriei3, autorul selectează câteva opere literare şi arată că reinterpretarea elementelor fantastice sau miraculoase, apariţia personajelor năzdrăvane şi căutarea identităţii se regăsesc în literatura cultă.

  • Micul Prinţ şi Peter Pan

De exemplu, în Micul Prinţ, reîntoarcerea eroului acasă semnifică iniţierea şi cunoaşterea de sine. Călătoriile pe diferitele planete, melancolia apusului, lecţia despre prietenie pe care o învaţă de la vulpe, prietenia cu floarea de trandafir, deşertul ca loc al trecerii, moartea iniţiatică – toate aceste componente configurează un altfel de basm din literatura modernă.

Un alt exemplu ar putea fi Peter Pan care conduce cititorul într-o ţară imaginară, unde mitul libertăţii şi al fericirii se opune maturizării oamenilor. Personajul are capacitatea de a zbura şi de a înfrunta timpul – el este băiatul care n-a crescut niciodată. Spiriduşii zburători, stele vorbitoare, sirenele, zâna capricioasă şi imprevizibilă compun spaţiul miraculosului.

  • Povestea lui Harap-Alb şi Zâna Zorilor

Colecţia de cărţi ilustrate pentru copii Pasărea măiastră, lansată la editura Vellant, cuprinde, printre altele, două basme româneşti Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă, cu ilustraţii de Cristiana Radu şi povestea Zâna Zorilor, de Ioan Slavici, ilustrată de Mădălina Andronic.

Fiecare ilustratoare a reînsufleţit un basm sau o poveste din literatura română pentru copii prin magia imaginilor, folosind culori, linii, stiluri, personaje şi decoruri diferite. Astfel, basmele româneşti sunt revalorificate prin intermediul limbajului vizual, aşa cum am arătat într-un alt articol despre ilustraţie.

În afară de colecţia Pasărea Măiastră, care aduce în atenţia cititorilor basme din literatura clasică pentru copii, ne putem îndrepta atenţia către autori români din perioada contemporană, care nu sunt promovaţi îndeajuns de către edituri. Uşurinţa de a traduce cărţi din spaţiul anglo-saxon a înlocuit încercarea de a preţui literatura română. Însă, data viitoare când mergeţi la librărie puteţi căuta cărţi scrise de Gellu Naum, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Adina Rosetti, Florin Bican, Liviu Papadima.

1 Barbara Kiefer, op. cit., pp. 14-21.

2 Vladimir Propp, Morfologia basmului, trad. de Radu Nicolau, stud. introd. şi note de Radu Niculescu, Bucureşti, Editura Univers, 1970.

3Alain Montandon, Basmul cult sau tărâmul copilăriei, trad. şi pref. de Muguraş Constantinescu, Bucureşti, Editura Univers, 2004.

Gabriela Teodora Vătafu

Leave a Reply