Cu toții știm, celor mici le place să se murdărească. Fie că e vorba de acuarele, noroi, făină sau ciocolată, copiii ajung de cele mai multe ori mânjiți din cap până în picioare, dar bucuroși de senzațiile abia descoperite. Chiar dacă o nouă aventură de-ale lor înseamnă mai multe haine și podele curățate de noi, trebuie să fim conștienți de importanța experiențelor senzoriale în dezvoltarea lor sănătoasă. Buricele degetelor, buzele și limba au cea mai mare concentrație de terminații nervoase care ne ajută să traducem mediul înconjurător în senzații. Deși adulții pot diferenția între dur si neted, umed și uscat, lipicios și mătăsos, etc. fără contact direct cu obiectul în cauză, copiii au nevoie să atingă, să simtă texturi și forme pentru a se familiariza cu mediul înconjurător.
Așadar, ce beneficii aduc experiențele tactile și de ce nu ar trebui să ne împiedicăm copiii a-și folosi mâinile din frica de „murdărie” sau „contaminare cu microbi și virusuri”?
1) Copiii experimentează senzorial ce se întâmplă în jurul lor
Dacă simțurile sunt stimulate în procesul de învățare, creierul își amintește mai bine informația acumulată. Credeți că năzdrăvanul vostru poate recunoaște o portocală dacă îi povestiți ce este și cum arată sau dacă o curăță singur, îi simte textura și se familiarizează cu mirosul și gustul specifice? Știți atitudinea „hands on”, pe care toți anagajatorii o caută în posibilii angajați? Ei bine, cei mici sunt exemplul perfect: încearcă lucruri noi implicându-se activ și experimentând.
2) Joaca „cu mâinile murdare” contribuie la dezvoltarea sănătoasă a corpului
Există două tipuri de abilități motorii pe care copilul le poate dezvolta: fine și grosiere. Primele vizează coordonarea și folosirea grupelor mici de mușchi și sunt esențiale la scris, pentru legarea șireturilor sau încheierea nasturilor. Pictura tactilă, colajul, modelarea plastilinei sau a lutului sunt doar câteva dintre activitățile care le dezvoltă copiilor mușchii degetelor, le îmbunătățesc coordonarea dintre ochi și mâini și îi introduc în universul diverselor texturi și forme. Aptitudinile grosiere motorii sunt responsabile de coordonarea grupelor musculare mari și se dezvoltă prin activitate fizică intensă, cum ar fi alergatul, dar și prin joaca în nisip, apă sau noroi. Într-adevăr, noroiul de care ne ferim atât de mult copiii este benefic dezvoltării sănătoase a corpului.
Cercetări științifice au arătat că cei mici, dacă trăiesc într-un mediu exagerat de curat și expunerea lor la paraziți, bacterii și virusuri este limitată în primii ani de viață, se confruntă cu o șansă mai mare să aibă alergii, eczeme, astm sau boli autoimune.* De asemenea, este dovedit că unele tipuri de bacterii ce se găsesc în pământ activează neuronii în a produce serotonina, un anti-depresiv natural.
3) Experiențele tactile îi transformă pe cei mici în oameni de știință
Prin joacă, copiii încep să înțeleagă noțiuni de fizică, chimie sau matematică. Ei observă cum se îmbină diverse culori sau lichide, învață să numere și să grupeze, și au cunoștințe despre ce înseamnă „plin”, „gol”, „a pluti” sau „a se scufunda”. Mai mult, înțeleg cum forma, consistența și dimensiunile unui obiect sunt interconectate. De exemplu, câtă apă să folosească în construirea unui castel de nisip pentru a fi rezistent? Sau cât de mare poate fi coroana unui copac din plastilină pentru ca tulpina să o susțină?
4) Construind ceva cu mâinile lor, copiii devin mai siguri pe ei
Maleabilitatea plastilinei și a lutului sau ușurința de a modifica o construcție din cuburi le conferă copiilor sentimenul de control și de încredere să pună în practică orice idee. Chiar dacă fac greșeli, acestea pot fi îndreptate rapid datorită flexibilității materialelor. Astfel, înțelegând că erorile de pe parcurs nu îi împiedică să-și ducă la capăt planul, cei mici au mai multă încredere în sine și în modul lor de exprimare.
Experiențele senzoriale au un rol major în dezvoltarea sănătoasă a copiilor, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Odată ce vom realiza că năzdrăvanii noștri au într-adevăr nevoie să fie năzdrăvani și să descopere mediul înconjurător prin contact direct, vom renunța la obsesia pentru curățenie, atât de răspândită în rândul părinților. Înțelegând că dorința, câteodată exagerată, de a ne controla copiii, îi poate împiedica să aibă experiențe pline de satisfacții, nu le vom mai interzice să se murdărească când desenează sau când se joacă în parc.
Haideți să ne încurajăm copiii să picteze cu degetele, să modeleze cu plastilină, să se joace în nisip și să facă „plăcinte” din noroi! Până la urmă, fiecare dintre noi are acasă un artist, constructor, bucătar sau fizician. 🙂
* pentru mai multe detalii despre întărirea sistemului imunitar, vă recomandăm articolele What is the Hygiene Hypothesis? și Children should be allowed to play in the dirt, new research suggests.
Raluca Dumitrescu