V-ați gândit vreodată în ce fel materialul genetic al copilului vostru interacționează cu mediul înconjurător? Poate că întrebarea vă sună ca dintr-un film științifico-fantastic, însă răspunsul este extrem de simplu. Vă invităm să parcurgem împreună o scurtă introducere în genetică și să descoperim ce caracteristici ale copiilor sunt înnăscute, și nu dobândite. Dacă înțelegem ce alte aspecte, pe lângă înfățișare, nu pot fi schimbate, vom fi capabili să pricepem dinamica din familie mai bine și, în final, să creăm mediul propice pentru dezvoltarea sănătoasă a celor mici.
Dragi părinți,
Nu este așa că și voi sunteți curioși să aflați ce se petrece în capul copilului vostru? Mai ales când îngână cuvinte înainte de culcare, când vă atribuie cele mai trăsnite personaje în jocuri de rol sau când pare complet pierdut într-o lume îndepărtată? Ei bine, astăzi am ales să vorbim despre imaginație și deși trebuie să fim conștienți că de cele mai multe ori nici nu putem bănui ce-i trece prin minte juniorului nostru, totuși putem înțelege procesul din spatele poveștilor și dorințelor sale.
Copilul tău simte nevoia să se miște de fiecare dată când aude muzică? Începe să îngâne refrenul melodiei lui preferate când e difuzată la radio sau TV? Îi place să adoarmă cu muzică pe fundal?
Ei bine, este și normal! El reacționează la sunete muzicale încă din stadiul de fetus, începând cu vârsta de 30 de săptămâni și pe măsură ce crește, va dezvolta o relație strânsă cu muzica. De mici, copiii sar sau își mișcă brațele ca răspuns la muzica pe care o aud. Mulți preșcolari inventează cântece, chiar fără să-și dea seama, în timp ce se joacă. La grădiniță și la școală, copiii învață să cânte într-un grup și chiar la un instrument anume, urmând să-și contureze preferințele în ceea ce privește genul de muzică sau formațiile pe care le ascultă.
Însă ce beneficii aduce muzica în viața celor mici și de ce ar trebui să îi creștem într-un mediu cât mai muzical?
De câte ori nu v-ați întrebat, ce pot face pentru a-mi ajuta copilul să învețe mai eficient și cum îl pot determina să îi placă învățatul? Încercând să găsim soluții practice pentru a ne ghida cât mai bine micuții în universul studiului, ne vom uita cu un ochi critic la caracteristicile stilului de învățare VARK, unul dintre cele mai întâlnite în SUA și Marea Britanie.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=_z17Pb-CDs0&w=640&h=360]
Nu trebuie să fi văzut în totalitate filmul de animație „Despicable Me” pentru a înțelege că personajul principal, Gru, își mărturisește dragostea pentru fiicele sale prin intermediul unei povești inventate. Această secvență ne arată cât de receptivi sunt cei mici la povești și cum, în funcție de vârstă, pot decoda mesajul acestora. Însă v-ați întrebat vreodată ce se întâmplă în mintea unui copil când ascultă atent nararea unei întâmplări?
Haideți să vedem ce rol au poveștile în a ne pregăti micuțul să înfrunte realitatea și de ce nu ar trebui spuse doar înainte de culcare.
Unii dintre noi cred că orice copil poate născoci tot felul de idei creative. Alții, dimpotrivă, nu le dau nicio șansă când vine vorba de activități artistice, copiilor ai căror părinți sunt considerați netalentați. Oricum, fără îndoială prea puțini am decis să investigăm care este adevărul științific din spatele subiectului ‘copiii și creativitatea’. Ei bine, dragii noștri, răspunsul, pe cât de banal pare, pe atât de fascinant este: creierul e cel care dictează inspirația, talentul și spontaneitatea. Însă cum influențează acesta abilitatea noastră de a găsi noi soluții, de a ne manifesta artistic și, în special, care sunt diferențele dintre adulți și copii în ceea ce privește creativitatea?
Vă invităm să parcurgem împreună o lecție de bază în domeniul neuroștiinței, ce ne va deschide noi orizonturi și ne va ajuta să ne înțelegem mai bine copilul și pornirile sale creative.