Cât de bine cunoașteți temperamentul juniorului vostru?

S-a întâmplat să vă surprindă faptul că micuțul vostru este tăcut și preferă să petreacă timp singur, imaginându-și situații și personaje? Sau dimpotrivă, vă copleșește dorința lui de a fi mereu în centrul atenției și de a interacționa constant cu alte persoane? Comportamentul său poate fi explicat în mare parte de temperamentul pe care îl are, acesta fiind introvertit sau extravertit*.

Înțelegând din ce categorie face parte copilul nostru, ne este mai ușor să alegem activitățile care îi pot scoate la iveală talentele și să înțelegem ce tip de situații îl epuizează. De asemenea, este important să ne (re)cunoaștem propriul temperament și să fim conștienți de modul în care acesta se potrivește sau este în dezacord cu cel al micuțului nostru. 

Toți suntem capabili de a fi extravertiți sau introvertiți și în multe cazuri acționăm în funcție de situația în care ne aflăm. Touși, fiecare s-a născut cu o predispoziție pentru un anumit tip de temperament**. Extravertiții capătă energie prin interacțiunea cu ceilalți, în timp de introvertiții se simt istoviți atunci când participă la conversații într-un grup mare, și preferă să-și petreacă timpul alături de oameni puțini, pe care îi cunosc foarte bine.

TU EȘTI INTROVERTIT?

– preferi să lucrezi singur într-un loc liniștit în care nimeni nu te poate deranja?

– dacă trebuie să iei parte în activități de grup, ai apoi nevoie să fii singur pentru a-ți reîncărca bateriile?

– preferi mai degrabă să asculți decât să vorbești?

Persoanele introvertite sunt reflexive și se simt confortabil atunci când poartă discuții în grupuri mici sau unu-la-unu și le place să dezbată idei.

Copiii introvertiți se pot bucura de aceleași activități ca și cei extravertiți, dar vor pune mai mult accent pe cunoașterea de sine, și nu pe exprimarea în exterior. Copiii introvertiți, cel mai adesea: țin un jurnal, scriu povestioare sau poezii, pictează sau desenează, se joacă singuri, citesc mult, fac puzzle sau se joacă pe calculator, le place să se documenteze despre un subiect în profunzime și preferă să petreacă timp doar cu unul sau doi prieteni apropiați.

Micuții introvertiți sunt deranjați de orice situație sau activitate care îi suprastimulează. Dacă se află în jurul mai multor persoane pentru o perioadă îndelungată fără a avea timp singuri, devin secătuiți, lucru care se manifestă prin iritabilitate, oboseală sau chiar simptome fizice cum ar fi durerile de burtică sau de cap. Nu le place să treacă repede de la o activitate la alta și sunt foarte sensibili la schimbare. În general, copiii introvertiți  preferă să aibă propriul spațiu și sunt nefericiți atunci când situațiile din exterior intervin cu această nevoie. De asemenea, visează mult cu ochii deschiși și adesea „se pierd” în cărți, artă și în propriile gânduri.

Este important să reținem că persoanele introvertite nu sunt rușinoase. Introversiunea este un temperament pe care copilul îl va avea pentru toată viața. Timiditatea este un comportament: o frică exagerată de situații sociale, care de obicei se diminuează pe măsură ce copilul crește. 

SAU EXTRAVERTIT?

 – te simți plin de energie atunci când ești implicat în conversații sau te afli în jurul altor oameni?

– îți place să cunoști oameni noi și să experimentezi situații în care nu te-ai aflat până acum?

– te simți plictisit și fără energie atunci când petreci timp de unul singur?

Extravertiții comunică ușor cu cei din jur și sunt adesea percepuți ca persoane accesibile. Sunt de cele mai multe ori în centrul atenției și caută activități prin care să interacționeze cu grupuri mari de oameni.

Copiii extravertiți gândesc cu voce tare și adeseori „joacă teatru”. Din cauză că micuțul vorbește despre ideile lui în timp ce și le formează, ești tentat să crezi că vorbește aiurea. Însă dacă îl întrerupi, s-ar putea să-și piardă rândul gândurilor. Cel mai bine, îl încurajezi să continue, spunând aha, bine sau înțeleg, până ajunge la o concluzie. În același timp, învață-l să vorbească atunci când îi e rândul, fără să monopolizeze conversația. Poți inventa diverse jocuri (la cină, în mașină, etc.) în care fiecare își exprimă părerea într-un timp anume,  prin care copilul să exerseze ce înseamnă răbdarea.

Dacă sunteți extravertit iar copilul vostru este introvertit, probabil că vă surprinde dorința lui de a se juca sau a citi de unul singur, sau iritarea pe care o arată când îi vorbiți pentru un timp îndelungat. Nu uitați că el este diferit construit din punct de vedere al personalității! Așa că ce nu vă pare vouă „normal”, pentru el poate fi ceea ce îi trebuie. Nu îl forțați să facă sporturi de echipă dacă nu se simte confortabil, sau să fie în centrul atenției în clasă sau în grupul lui de prieteni.

Pe de altă parte, dacă sunteți părinți introvertiți cu juniori extravertiți, probabil nu le înțelegeți nevoia constantă de atenție și dorința de a fi implicați împreună în diverse activități. Încercați să acceptați că un copil extravertit se plictisește și devine apatic dacă trebuie să se joace de unul singur la el în cameră, așa că mergeți împreună la muzee, citiți-i povești, trimiteți-l în tabere sau ieșiți la un picnic în familie.

La Academia de Creativitate înțelegem că fiecare copil este diferit și ne structurăm atelierele în așa fel încât personalitățile lor să se dezvolte cât mai frumos. La sesiunile de playgroup,  unde și părinții sunt invitați, îndrumăm micuții să socializeze atât cât simt nevoia, cântăm împreună, construim cu lego și cuburi și citim mereu o poveste jucăușă! Iar în cadrul atelierelor de creativitate îi încurajăm pe micii artiști să-și găsească sursele de inspirație atât în trăirile interioare, cât și în mediul înconjurător.

Un ultim sfat: nu trebuie să uităm că pe lângă temperamentul unui copil, sunt și alți factori care îi înfluențează comportamentul, precum vârsta, nivelul de stress la care este supus și relațiile familiale.

 

 

* Carl Jung sugera că fiecare dintre noi avem o inclinație nativă spre extraversiune sau introversiune, pe care o combinăm cu o preferință pentru patru funcții psihologice de bază: gândirea, sentimentul, senzația și intuiția. Scala Myers-Briggs testează pentru aceste inclinații și oferă 16 profiluri de personalitate diferite, care arată tendințele unei persoane spre extraversiune sau introversiune, alături de preferințe particulare pentru modul de asimilare a informației (senzorial versus intuitiv), procesul utilizat în luarea deciziilor (reflexiv versus afectiv) și pentru metoda de procesare a informației primite (judecativ versus perceptiv). Vă puteți face un test aici.

** Pentru a înțelege explicația științifică din spatele dihotomiei introversiune-extraversiune, vă recomandăm acest articol.

Imaginea a fost preluată de aici.

Raluca Dumitrescu