De câte ori nu v-ați întrebat, ce pot face pentru a-mi ajuta copilul să învețe mai eficient și cum îl pot determina să îi placă învățatul? Încercând să găsim soluții practice pentru a ne ghida cât mai bine micuții în universul studiului, ne vom uita cu un ochi critic la caracteristicile stilului de învățare VARK, unul dintre cele mai întâlnite în SUA și Marea Britanie.
Stilurile de învățare descriu modul în care informația din exterior este absorbită, procesată și reținută de creierul nostru. În alte cuvinte, ele încearcă să arate cum învață oamenii.
Existența stilurilor de învățare este pusă sub semnul întrebării de comunitatea (neuro)științifică, însă mulți studenți, elevi sau părinți găsesc folositoare înțelegerea acestor clasificări. Într-un studiu recent au fost amintite peste 70 de stiluri de învățare*, printre cele mai populare astăzi numărându-se dimensiunile stilului de învățare ale lui Carl Jung, stilurile de învățare ale lui Kolb și modelul VARK al lui Fleming și Mills.
Modelul VARK propune patru stiluri de învățare – vizual, auditiv, chinestezic și prin citit sau scris. Acest model pornește de la ipoteza conform căreia dacă profesorul proiectează materialul de predat astfel încât să se potrivească unui stil de învățare, atunci elevul pe care acel stil îl caracterizează, va înțelege mai bine informația nouă și, în consecință, va avea rezultate mai bune.
Iată o scurtă descriere a fiecărui stil. Cei care învață cel mai eficient vizual preferă să vadă informația nouă organizată sub formă schematică sau sub forma unei ilustrații și le place să deseneze, să lucreze cu grafice și își folosesc foarte mult imaginația. Cei care învață auditiv absorb informația cel mai bine prin ascultare, discuții, jocuri de cuvinte, și au ureche muzicală. Cei care învață chinestezic preferă să fie activi (plimbări, jocuri, workshopuri) atunci când învață și comunică foarte mult non-verbal. Ei sunt cei cărora mai degrabă le arăți ceva, decât să le povestești. Din a patra categorie fac parte cei care învață prin citit sau scris și asimilează cel mai bine informația organizată predominant textual (cărți, liste, definiții, prezentări PowerPoint). Pentru a vedea ce stil sau ce combinație de stiluri predomină în modul tău de învățare, poți completa un chestionar VARK.
Mulți psihologi și oameni de neuroștiință pun sub semnul îndoielii modelul VARK** din cauza lipsei de cercetări care să-l confirme (majoritatea au folosit subiecți prea puțini pentru a avea relevanță, iar metodologiile utilizate s-au dovedit a fi defectuoase). Mai mult, nu a fost dovedit că personalizarea cursurilor în funcție de stilurile de învățare ale studenților, duce la îmbunătățirea rezultatelor la învățătură. Problema apare din cauza confuziilor pe care complexitatea funcțiilor creierului și a procesului de învățare le cauzează.
Există o diferență între modul în care primim informația din exterior, senzorial, și modul în care creierul o prelucrează, iar procesul de învățare nu definește modul în care informația este absorbită de creier, ci modul în care acesta o procesează.
Oamenii sunt multisenzoriali în sensul în care creierul nostru intepretează mai multe activități în același timp atunci când procesează informația din mediul înconjurător (gust și miros, auz și văz, atingere). Structurile corespunzătoare fiecărui simț sunt interconectate și există o profundă activitate neuronală și schimb de informații între modalitățile senzoriale. Astfel, este incorect spus că doar o modalitate senzorială este implicată în procesarea informației***.
Este esențial de analizat cum informația circulă de la înregistrare, la memoria de scurtă durată (3-5 concepte pentru 30-40 de secunde) spre memoria de lungă durată. Cum poți modela informația, astfel încât să ajungă la memoria de lungă durată, pentru a fi amintită și aplicată?
Când suntem expuși la informații noi (prin ajutorul simțurilor), creierul are nevoie să formeze o asociere între, de exemplu, ceea ce vedem și ceea ce auzim. Apoi, informația este codată de diverse grupuri de neuroni în mai multe părți din creier. Când introducerea datelor are loc din nou, acele seturi de neuroni încep să funcționeze în același fel, întărind conexiunea pe acea direcție și creând memoria. După ce o conexiune puternică a fost realizată între doi neuroni, stimularea primului îl va activa automat și pe al doilea.
Informația din memoria de scurtă durată ajunge în memoria de lungă durată prin repetiție, asociere și consolidare; în memoria de lungă durată, informația este pusă într-un context și îi este dat un înțeles anume.
Astfel, modelul VARK pare să indice numai preferințe de învățare și nu stiluri de învățare. Totuși, a fost dovedit că integrarea multiplelor medii în plănuirea și livrarea conținutului de învățat determină un nivel mai ridicat în cazul reținerii de informații. Această afirmație este susținută și de principiile multimedia****, conform cărora oamenii învăță mai bine din cuvinte și imagini, decât doar din cuvinte.
Asimilăm mai profund din lecțiile multimedia atunci când graficele sunt explicate prin înregistrări audio și nu prin texte care trebuie citite. Învațăm mai bine atunci când cuvintele și imaginile care le corespund sunt prezentate apropiat unele de altele și în același timp.
Așa că…ce putem face să ne ajutăm copiii la învățat? În primul rând, să le traducem un concept nou în mai multe moduri, cât mai atractive.
Deși pare simplu și logic, mulți dintre noi uităm să o facem și de multe ori insistăm ca micuțul nostru să învețe pe de rost informația de la școală, în modul în care aceasta i-a fost prezentată. Utilizați desenele pentru a ilustra un fragment din manual, creați jocuri de cuvinte pentru a învăța o limbă străină, vizitați împreună grădina zoologică pentru a identifica mai bine animalele! Toate acestea, alături de folosirea schemelor, a analogiilor și a întrebărilor, întăresc conexiunile dintre neuroni, ajutând la formarea memoriei pe termen lung. De asemenea, copiii care vor înțelege că își pot organiza informația în mai multe moduri, se vor transforma în adolescenți stăpâni pe strategiile lor de învățare și le va fi mai ușor să știe cum să găsească un context și un înțeles pentru conceptele noi, astfel încât să fie memorate mai rapid.
Un ultim lucru pe care nu trebuie să-l uităm este că procesul de învățare este de asemenea influențat de motivație și de cunoștințele anterioare, la fel ca și de timpul alocat învățării unui anumit segment, sau de capacitatea de memorare, personalitatea, interesele și impulsivitatea fiecăruia dintre noi.
Deci, voi cum vă învățați copiii să învețe?
* Learning styles and pedagogy in post-16 learning. A systematic and critical review **Pe tema dezbaterii despre stilurile de învățare, vă recomandăm Psychological Science in the Public Interest (nr. 3, 2008), Do Learners Really Know Best? Urban Legends in Education și blogul Learning Styles Evidence ***Neuromyths in education: Prevalence and predictors of misconceptions among teachers ****dezvoltate de Ruth Clark și Richard Mayer în cartea e-Learning and the Science of Instruction, 2011